Există destule persoane care își petrec timpul liber mergând la pescuit sau la vânătoare. Din practicarea oricăreia din aceste activități, oamenii trăiesc o experiență unică. Acestea, însă, sunt două sporturi care sunt văzute cu scepticism. Fiind vorba în ambele cazuri de prinderea și, de cele mai multe ori, uciderea animalelor, se ajunge la o întrebare justă: ar trebui sau nu să mai fie acestea practicate.
De când vânează și pescuiesc oamenii?
Încă din primii ani de existență a omului, acesta a trebuit să își procure hrană pentru a supraviețui. Pe lângă culesul fructelor și legumelor, oamenii aveau nevoie și de nutrienții care se găsesc în carne. Atunci acest lucru era necesar pentru a putea ajuta corpul uman să rămână puternic. În ziua de astăzi, există multe persoane care pot alege să excludă carnea din alimentație, existând multe alternative pentru a înlocui acest aliment. Însă, în trecut, consumarea cărnii era ceva esențial. Din această nevoie, oamenii și-au dezvoltat anumite instincte și chiar strategii pentru a putea vâna animalele de pe urma cărora puteau consuma carne. Așadar, putem spune că pescuitul și vânătoarea sunt două activități care au devenit instinctive și importante pentru supraviețuire.
Vânătoarea și pescuitul în prezent
Din acest motiv, în prezent există multe persoane care își procură articole de vânătoare sau de pescuit care să îi ajute să experimenteze trăirile de atunci. Urmărirea comportamentului pradei, ademenirea și prinderea acesteia sunt lucruri care produc adrenalină, care testează gândirea și acuratețea. Tocmai aceste aspecte fac oamenii să își dorească să practice aceste sporturi. Diferența este că acum, pe lângă echipamentele puse la dispoziție, sunt necesare și anumite acte, cum ar fi permise pentru pescuit și vânătoare, permis pentru armă și cunoașterea legislației privind pescuitul și vânătoarea.
Controversa: ar trebui să se mai practice sau nu?
Din pescuit și vânătoare rezultă rănirea sau chiar uciderea unor viețuitoare. Tocmai de aceea, există păreri împărțite în ceea ce privește moralitatea acestor sporturi. Este important să se facă o diferențiere între aceste activități făcute în mod comercial și în mod sportiv, comercial însemnând că există oameni autorizați pentru a prinde și măcelări animale în scopul vânzării cărnii pe piață, pe când activitățile făcute în mod sportiv trebuie să însemne relaxare și experiență, dar fără a comercializa prada.
Cu acest lucru în minte, există două păreri ce merită dezbătute care formează controversa.
Una dintre păreri este cea care spune că vânătoarea și pescuitul nu ar trebui să mai fie practicate, deoarece există foarte multe specii de animale ce sunt deja pe cale de dispariție, așa că nu se mai dorește ca mai multe vietăți să fie în acest pericol. Așadar, potrivit acestei opinii, cele două sporturi nu ar mai trebui practicate.
Pe de cealaltă parte, a doua părere spune că aceste sporturi ar trebui să fie în continuare practicate, deoarece există condiții clare privind locurile și speciile ce pot fi pescuite sau vânate fără a perturba echilibrul natural, acestea fiind specii cu foarte mulți reprezentanți.
Așadar, pescuitul și vânătoarea sunt deja reglementate prin legi, există acte ce se fac pentru fiecare persoană ce dorește să le practice și cu care sunt identificați în cazul în care aceștia nu respectă legislația. De asemenea, speciile aflate în pericol sunt protejate, deci este interzisă vânarea acestora. Acest lucru înseamnă că se vânează doar specii ce sunt suficient de numeroase încât uciderea acestora să nu pună în pericol acea categorie de animale.
Sursă foto: shutterstock.com
