În contextul lumii moderne se pune problema inteligenţei cu tot mai multă putere, asociindu-se aproape totdeauna cu aceea de mediu şcolar sau cultural, pentru a descrie diferenţele dintre oameni şi a explica aspectele comportamentale ale acestora.
Grădinița P.P. Elena Farago, a organizat ieri, 14.02.2019, CONFERINṬA JUDEṬEANĂ “STIMULAREA INTELIGENṬELOR MULTIPLE”, cuprinsă şi regăsită în Calendarul activităţilor ştiinţifice, metodice şi culturale al Casei Corpului Didactic Dolj desfaşurate la nivel judeţean/interjudeţean/naţional/internaţional pentru anul şcolar 2018-2019, la pagina 14, poziția 83.
Teoria inteligenţelor multiple a lui Howard Gardner a găsit în spaţiul didactic românesc un teritoriu fertil, deschis abordărilor moderne şi colaborărilor tuturor agenţilor educaţionali (învăţător, profesor, elev, consilier şcolar, părinte). Se poate afirma că aplicarea teoriei inteligenţelor multiple în şcoala românească s-a desfăşurat aproape simultan cu aplicarea teoriei lui H. Gardner în învăţământul american,chiar dacă în ultimii ani ai secolului trecut, dascălul român aplica intuitiv metode de predare-învăţare-evaluare care valorificau inteligenţele multiple ale elevilor.
Aplicarea teoriei inteligenţelor multiple presupune învăţarea în care sunt solicitate procesele de combinare, de conversie, de imaginare şi structurare conţinut a datelor, prin punerea celui care învaţă în situaţii problematice, complexe. Acestea necesită rezolvare şi presupun metacogniţia şi munca activă, creativă, bazată pe procedee de construcţie a cunoaşterii, de restructurare a ideilor, de regândire a gândirii.
Stimularea inteligenţelor multiple în clasa de elevi presupune favorizarea unui mediu de învăţare interactiv, incitator şi dinamic, asigurarea dezvoltării unui câmp de relaţii optime manifestării creatoare şi active a elevului, întreţinerea motivaţiei gnoseologice, interne, favorizându-se astfel, implicarea activă în sarcină şi contribuţiile creative ale elevilor. Un rol important din acest punct de vedere îl reprezintă activităţile diferenţiate.
Scopul activiţăţii a fost acela de a evidenţia contextele, strategiile folosite, conţinutul unor activităţi, tipurile de relaţii elev-elev, elev-educator promovate în clasa de elevi, cu rol important în dezvoltarea inteligenţelor multiple.
Obiectivele propuse au fost atinse. Astfel s-a evidenţiat importanţa aplicării teoriei inteligenţelor multiple, cunoaşterea modalităţilor strategice pe care educatorul le poate folosi pentru a le identifica, s-au precizat avantajele şi dezavantajele folosite şi s-au determinat factorii ce stimulează dezvoltarea tipurilor diferite de inteligenţă.
Claudia Ştefan, director Grădiniţa cu Program Prelungit Elena Farago, Craiova
