Guvernul a modificat și completat Legea nr. 448/2006, prin care sunt acordate drepturi copiilor și adulților cu dizabilități, după cum anunță Ministerul Muncii.
Guvernul a aprobat, ieri, 17 iulie a.c., un Proiect de Ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu scopul de a ridica calitatea vieții copiilor și adulților cu dizabilități, în acord cu reglementările europene și internaționale în domeniu.
Astfel, în vederea dezinstituționalizării asumate de România în fața UE, până în anul 2020, noul act normativ prevede transformarea vechilor centre rezidențiale, astfel încât acestea să nu mai poată găzdui mai mult de 50 de beneficiari. Se renunță, astfel, la vechile centre, de tip “mamut”, care găzduiau sute de persoane cu dizabilități, cu un management de multe ori nu foarte performant și personal insuficient pentru a răspunde nevoilor de reabilitare a persoanelor asistate.
Centrele rezidențiale pentru persoanele adulte cu handicap vor fi de tip locuințe protejate, centre pentru viață independentă, centre de abilitare și reabilitare, centre de îngrijire și asistență, centre respiro – centre de criză. Finanțarea acestora va fi asigurată, în proporție de până la 90%, de la bugetul de stat.
Autoritățile locale și județene au ca termen de realizare data de 31 decembrie 2018, în caz contrar vor pierde, anual, câte 25% din finanțarea asigurată de la bugetul de stat. Noile tipuri de centre vor putea fi finanțate atât prin fonduri europene, cât și prin Programele de Interes Național lansate deja de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Cele două măsuri – pe de o parte pierderea treptată a finanțării pentru vechile centre “mamut”, iar pe de alta finanțarea celor de tip nou – sunt menite să impulsioneze autoritățile competente să accelereze procesul de reformare.
Ordonanța de urgență aprobată astăzi creează și cadrul legal pentru finanțarea măsurilor de protecție asigurate de furnizori privați (asociații și fundații) de la bugetul de stat. Paradigma se schimbă în sensul că nu se va mai finanța locul într-o instituție, ci serviciile oferite persoanelor cu dizabilități, cu accent pe nevoile persoanei, și nu pe cele ale unui sistem învechit, care a devenit neperformant.
O altă schimbare introdusă de noul act normativ se referă la introducerea unei alocații lunare pentru asistentul personal profesionist care are în îngrijire un adult cu handicap, astfel încât acesta să poată asigura condiții de locuit, hrană și îmbrăcăminte. Astfel, asistentul care îngrijește un adult cu handicap accentuat va primi 600 de lei pe lună, iar unul care îngrijește un adult cu handicap grav va primi 750 de lei lunar, sume care se adaugă salariului.
De asemenea, pentru persoanele cu dizabilități se introduce o legitimație, care se eliberează de către DGASPC, pentru a se evita folosirea abuzivă a certificatului de handicap. În baza legitimației, persoana cu handicap va putea beneficia de toate drepturile și facilitățile conferite de lege, cum ar fi să meargă la film, la evenimente culturale și sportive, ori cu transportul interurban etc.
Biletul unic de transport interurban este, de asemenea, introdus prin proiectul de OUG. Până acum, biletele de călătorie erau tipărite de operatorul de transport și asigurau călătoria, spre exemplu, fie doar cu trenul, fie doar cu autobuzul. De acum, beneficiarul va putea folosi combinat tipurile de transport.
În ceea ce privește nivelul de finanțare nerambursabilă pentru proiectele ONG-urilor cu activitate în domeniul protecției persoanelor cu dizabilități, procentul va crește de la 90% în prezent, la 98%. Cu alte cuvinte, ONG-urile vor fi sprijinite să se implice și mai mult, în condițiile în care s-a constatat că acestea nu accesau fonduri nerabursabile pentru că nu aveau cota de 10% necesară cofinanțării, iar banii rămâneau necheltuiți.
Nu în ultimul rând, prin proiectul de OUG cresc și sancțiunile pentru nerespectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Astfel, amenzile – care se aplică în cazul împiedicării accesului la evenimente culturale, educative și sportive, la servicii de transport, la acces în instituții etc – cresc de la 6 – 12.000 de lei la 10 – 20.000 de lei.
Reamintim că și anul trecut s-au luat măsuri în beneficiul persoanelor cu handicap. Este vorba despre:
· mărirea prestațiilor sociale pentru persoanele cu dizabilități, în două tranșe – prima de la 1 ianuarie 2018, iar cea de-a doua de la 1 iulie, cea mai mare creștere fiind pentru copiii cu handicap grav, de 135%;
· asigurarea, de la bugetul de stat, a sumelor necesare întreținerii în centrele rezidențiale pentru persoanele cu handicap psihic și mintal;
· recunoașterea limbajului mimico-gestual, astfel încât să se deschidă calea susținerii unor examene (precum cel de bacalaureat) în acest limbaj și să fie îmbunătățit procentul de promovare, foarte mic în prezent;
· copiii cu handicap grav care beneficiază de îngrijiri paliative nu se mai prezintă periodic la comisiile de evaluare, certificatul lor fiind valabil până la împlinirea vârstei de 18 ani (măsura a fost adoptată în contextul în care mass-media a relatat, de-a lungul timpului, despre cozile care se formau la comisiile de evaluare și condițiile în care copiii cu handicap grav și însoțitorii acestora erau nevoiți să aștepte ore sau chiar zile în șir pentru reînnoirea certificatului);
· persoanele cu dizabilități primesc din oficiu prestația socială și nu mai sunt obligate să depună o cerere în acest sens (această hotărâre s-a adoptat deoarece s-a constatat că nu toate persoanele cu dizabilități știau că trebuie să depună, după obținerea certificatului cu handicap, o cerere specială pentru a primi prestația socială, și, în același timp, pentru eliminarea drumurilor inutile și a cozilor de la ghișee);
· obligația de întreținere pentru adulții cu handicap asistați în centre s-a restrâns la soț și soție, părinți pentru copii și copii pentru părinți (înainte, se întindea, pe lângă soț și soție, până la frați și surori, ori rudele în linie dreaptă, iar în practică s-au înregistrat cazuri în care rude de gradul patru ale bolnavilor ajunseseră să fie executate silit pentru neplata contribuției de îngrijire).